CSR in Romania

As vrea ca aplicarea RSC ca strategie de afaceri sa fie acel ceva care va permite Romaniei o dezvoltare durabila. Pentru moment, cel mai important si recent studiu pe Top 100 companii de la noi din tara ne arata ca responsabilitatea mediului nostru de afaceri e doar o fatada, marketing social si filantropie.

Va trebui ca noi - societatea, organizatiile, cetatenii sa impingem lucrurile spre acel viitor care sa le permita supravietuierea si generatiilor viitoare.


miercuri, 28 septembrie 2011

Stop capitalismului! Ocupați Wall-Street-ul!

Acestea erau mesajele care se puteau citi azi, în cea de 11-a zi în care tineri intelectuali, cetățeni de la sate și orașe și celebrități se manifestau pașnic pe Wall-Street în Marele Măr. Azi au avut loc discuții pentru constituirea unor organizații de democrație directă. Participanții au primit consultanță de la mai marii în domeniul advocacy, formarea de rețele și acțiune directă. La ce mă refer de fapt? La o acțiune constituită prin intermediul rețelelor de socializare - atât de lăudate pentru rolul jucat în revoluțiile primăvăratice arabe - prin care cetățenii americani, sătui până peste cap de lăcomia bancherilor și speculatorilor au decis că e momentul să iasă în stradă pentru a-și recâștiga drepturile și a pune democrația în matcă. Și unde altundeva să se vadă, dacă nu în miezul, în epicentrul locației de unde a pornit cancerul speculativ - Wall Street. Pentru cine vrea mai multe detalii despre desfășurarea ostilităților, intrați pe www.occupywallst.org. Mișcării i s-au alăturat the usual suspects - Noam Chomsky, Michael Moore și actrița Susan Sarandon. Oamenii au site, comunicate de presă și o bibliotecă on site. De unde rezultă că informația și pornirea spre acțiune merg mână în mână. Cine ar fi crezut că o revoluție arabă poate fi un model pentru mișcările pro-democrație din America?
Fenomenul e interesant de urmărit din perspectiva teoriilor dinamicii de grup, din perspectiva relațiilor dintre establishment și societatea civilă, sau din perspectiva teoriilor acțiunii sociale. Dar nu numai atât. E interesat de urmărit și din perspectiva CSR. Atunci când am spus pentru prima dată că CSR este rodul mișcărilor sociale și de conștiință, un fel de exponent oficial al subculturii cultural creatives a părut că e doar o teorie a cuiva care vrea să ducă sociologia acolo unde nici etica nu răzbise înainte. În urmă cu 4 ani la un seminar al Universității din Manchester profesorul Bruce Kapferer a vorbit de forța rețelei, și deși a fost aplaudat politicos, a fost catalogat drept marginal de către ceilalți participanți. Ce bine ar fi fost dacă l-am fi ascultat, nu doar auzit!
Înclin să cred că cei care fac parte din mișcarea de ocupare a Wall-Street, deși au o motivație politică - în fond în SUA urmează niște alegeri prezidențiale foarte strânse și cu miză mare la anul - sunt animați totuși și de motive civice, care țin de creșterea responsabilității sociale a băncilor. Ei vor o creștere a reglementării pentru sistemul bancar, diferențiere strictă între instituțiile bancare ce pot paria pe starea vremii economiile și pensiile cetățenilor versus banii de buzunar ai unor miliardari ahtiați după mai mulți verzișori. Adică să se întâmple și la ei ceea ce pare a se întâmpla în vechea Europă (vezi raportul comisiei independente privind activitatea băncilor din parlamentul britanic sau luarea de poziție pe care a avut-o azi președintele CE).
Îmi face plăcere să revin în acest context la ce e, și mai ales, la ce NU e responsabilitatea socială a corporațiilor. Ce fac oamenii aceia pe străzile din sudul Manhattan-ului se cheamă CSR în acțiune. Adică militează pentru obligativitatea responsabilizării corporațiilor. Ce fac corporațiile - și de la noi și de la ei - mai plantează un pom, mai dau un fursec sau mai dotează un spital cu un aparat electronic NU este CSR. Este filantropie, e benevolență, dar nu este un comportament corporativ responsabil social DACĂ acel comportament nu vizează o conduită de afaceri generală și constant responsabilă, manifestată plenar în relația dintre companie și toți stakeholderii.
Ocuparea Wall-Street e un exemplu pentru ceea ce ar fi trebuit să fie mișcarea consumatorilor români prin care obligau băncile să le respecte drepturile în cadrul setat de Ordonanța 50 sau nereușita mișcarea de boicot a consumatorilor împotriva companiilor petroliere.
Occupy Wall Street e o atitudine ce se propagă în acest moment exponențial și în alte mari orașe americane. Sper doar că, având în vedere sintagma: când SUA strănută, Europa face guturai - să văd guturaiul răspândindu-se și la noi. Sper să văd un mega guturai, pro CSR și responsabilizare și pe plaiuri mioritice. Doar avem și noi o piață a Universității, cel puțin la fel de faimoasă!

Niciun comentariu: