CSR in Romania

As vrea ca aplicarea RSC ca strategie de afaceri sa fie acel ceva care va permite Romaniei o dezvoltare durabila. Pentru moment, cel mai important si recent studiu pe Top 100 companii de la noi din tara ne arata ca responsabilitatea mediului nostru de afaceri e doar o fatada, marketing social si filantropie.

Va trebui ca noi - societatea, organizatiile, cetatenii sa impingem lucrurile spre acel viitor care sa le permita supravietuierea si generatiilor viitoare.


duminică, 29 noiembrie 2009

O carte care merita citita

L-am cunoscut pe profesorul Oscar Hoffman la conferinta de CSR desfasurata in acest an la Facultatea de Comunicare - SNSPA. Mi-a placut prezentarea domniei sale pentru ca ne vorbea de acasa si totusi dintr-o alta paradigma, o paradigma care-l transcendea pe Milton Friedman dar si pe Ed Freeman, materializand in concret cetatenia corporativa a lui Crane, Matten si Moon si rafuielile belicoase anti-corporatie ale lui Joel Bakan.

Si in cele din urma am descoperit si o CARTE, rezultatul unui proiect de cercetare a carui echipa a fost formata din Ion Glodeanu, Oscar Hoffman, Cristina Leovaridis (actualmente colega noastra la FCRP), Andreea Nicolaescu si Simona Raseev. Cartea ii are drept co-ordonatori si pe domnii Glodeanu si Hoffman. Marturisesc ca mi-e ciuda ca asemenea valori tiparite raman ascunse undeva pe rafturile unor biblioteci, fiind rasfoite cand si cand de oameni din mediul academic in cautarea unei bibliografii.

Dupa parerea mea aceasta carte trebuie sa devina manualul care sa orienteze viziunea dezvoltarii durabile a Romaniei pentru urmatarele decade.

Asa ca, fara alte comentarii, recomand cu mare caldura cartea: Paradoxul institutional. IMM si dezvoltarea durabila, coordonatori Ion Glodeanu si Oscar Hoffman, Academia Romana, Institutul de Sociologie, 2006, Bucuresti.

Jos palaria, stimati domni!

vineri, 27 noiembrie 2009

De ce filantropii nostri nu sunt ca ai lor

Am avut acum cateva zile o disputa cu un amic pe marginea subiectului filantropiei romanesti, intruchipata in viziunea amicului prin domnul Dinu Patriciu. El argumenta ca dat fiind ca sus numitul domn a infiintat o fundatie care-i poarta numele si a organizat un eveniment de tipul premiile excelentei in educatie unde jurizarea s-a facut corect si transparent, asta inseamna ca, ergo, domnul Patriciu este un mare filantrop. Mie rationamentul mi se pare gaunos, asta pentru ca organizatia cu nume omonim nu reflecta caracterul omului care a creat-o decat daca o conduce el insusi. Mie mi se pare ca dl. Patriciu nu-si asuma propria filantropie, nu e a lui. El face ceea ce face pentru a-si spala imaginea - green washing. Are o organizatie care da premii, care ajuta niste tineri merituosi, are profesionisti care se ocupa de toate actiunile si treburile merg ca pe roate. Din fericire filantropia e mai mult decat distribuirea pragmatica si eficienta a unor fonduri pentru niste amaratzi merituosi. Care e caracterul domnului Patriciu? In ce valori crede el? Cum se reflecta valorile lui filantropice in modul in care orienteaza activitatea organizatiei sale? De ce nu iese la rampa se ne marturiseasca public in ceea ce crede?

Raspunsul e simplu - pentru ca fundatia domnului Patriciu este, dupa parerea mea, un exercitiu de imagine si PR si nu unul de caracter.

Aici se diferentiaza filantropii nostri de filantropii lor - Andrew Carnegie, John Rockefeller sau Bill Gates. De exemplu despre Carnegie se spune ca a devenit filantrop datorita unui mare complex de vinovatie - dupa ce a inabusit in sange o greva declansata de angajatii uneia dintre companiile sale. Atat Carnegie cat si Rockefeller au investit sume imense in bibliotecile publice si universitatile americane - asa cum face, calcand pe urmele lor in prezent si Bill Gates prin programul Global Libraries. Toti cei trei mentionati mai sus au fost oameni de afaceri neiertatori si ne-etici probabil. Insa atunci cand au trecut de partea cealalta, n-au facut-o cu jumatati de masura. Ei au inteles ce inseamna parteneriatul, sinergia si valorile in construirea unor institutii durabile si sustenabile. Si da, initiativa acestor oameni a contribuit la spalarea imaginii lor, efectul a fost unul de PR pozitiv. Insa marea diferenta este ca si-au asumat public transformarea - din hiene corporative in campioni ai responsabilitatii fata de comunitate. Probabil ca dl Patriciu si alti filantropi romani au inca dificultati in asemenea asumare publica, iar opinia publica romaneasca ar inghiti greu asemenea marturisire. Pentru ca in opacitatea ei, opinia publica are totusi puterea de a vedea lupul deghizat in oaie.

Nu doresc sa inchei pesimist. Cred ca Romania are potentialul de a produce filantropi adevarati, vezi familia Ratiu intre cele 2 razboaie mondiale si multi altii, insa pentru asta e nevoie de caracter, de credinta in valori, de asumarea si promovarea lor publica. Alfel, e doar circ si paine!

joi, 19 noiembrie 2009

My Romanian CSR experience

Now that a good friend of mine from the UK has decided to follow my blog, I feel responsible to publish once in a while a post in English. I hope that my Romanian followers will understand, accept and still comment my views. I had a meeting today with a couple of students whose graduation papers I am coordinating. They were quite happy, saying that it's a great thing to write a paper on CSR because there are so many nice and positive actions happening in Romania. And then both my pessimism and academic rigour came to surface and I had to state again that what you see is not what you get when you are talking about CSR. In my view it is fair to both praise champions but also to name and shame those who are breaching the most basic rights or laws and regulations.

I have an example of a big mobile phone UK player on the Romanian market which has set out a foundation with the same name to deal with their philantropic matters. I have never seen a less transparent structure, the budget is unknown, you never receive a reply to an email, when you ask what type of projects will be financed you are being completely ignored. Still the corporation is positioning itself on the market as a responsible institution, and produces a CSR report every year. It says it is playing the CSR game by the book - too bad that this year they have massively sacked Romanian workers and have sent all the profit they have made on the Romanian market to the shareholders in the UK or elsewhere. It's all about games and making the rich richer sometimes, CSR is a good cover. These are things that I would like my students to see...that's the role of a civil society, that's the role of youths. So go, dig, find out, name and shame, praise the champions, use your critical thinking and reveal the truth...and the truth shall set you free :)

marți, 17 noiembrie 2009

Un moderator incepator, dar profesionist

Va recomand sa cititi postul moderatorului dezbaterii electorale dintre doi candidati prezidentiabili de saptamana trecuta.

Omul e extrem de proaspat. Si dovedeste faptul ca nu trebuie sa fii pe sticla in fiecare zi si sa te numesti moderator cu patalam ca sa poti fi profesionist in acest rol.

Bravo lui!

Cititi despre impresiile si trairile lui la: http://mihneamaruta.ro/2009/11/15/alegerea-buna-e-cea-de-care-ti-e-teama/

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Dezbateri politice live... responsabile insa?

Am urmarit azi franturi din dezbaterea televizata a doi prezidentiabili. Mi-a placut ca a fost plina de nerv. Nu mi-a placut pentru ca a fost superficiala si a tratat subiecte care nu mi-au dat sansa sa inteleg 1. ce greseli n-ar mai face unul dintre ei daca ar primi un nou mandat si 2. ce program electoral are celalalt, care e pentru prima data in cursa. Si mai ales, nu am inteles exact, cu date si cifre de care are nevoie un intelectual, ce vor face fiecare dintre ei pentru a contribui la redresarea economiei tarii noastre.
Am auzit si motivul invocat de domnul Geoana, pentru lipsa din peisaj a domniei sale. Organizarea dezbaterii a fost facuta pe genunchi si nu intr-un mediu universitar ci la un hotel de cinci stele din Cluj - din categoria bancurilor de la Radio Erevan - nu i s-a dat ci i s-a luat si nu era un tractor ci o bicicleta. Il inteleg pe dl. Geoana. Sustin din nou ideea ca pentru a ne profesionaliza trebuie sa ne apucam cu seriozitate si responsabilitate de treaba. Cred ca dialogul este esential in lupta politica romaneasca, asa mocirloasa cum e ea. Ma uit cu jind peste ocean si revad cu placere dezbaterile electorale din SUA. Realmente ma uit cu jind. Dezavuez acele puncte de vedere care spun ca Obama e doar un produs mediatic. Oamenii aceia au avut materialul din care sa faca un produs mediatic. Unii dintre ai nostri nu au nici macar materialul din care PR-istii de mare clasa pot face un produs mediatic. Cred ca e nevoie de o dezbatere responsabila intre candidatii nostri. Cred ca un mediu academic e propice pentru asta - poate Aula Magna a Universitatii din Bucuresti... sau din Cluj, Iasi, Timisoara. Cu un moderator care se respecta si respecta publicul. Un jurnalist impartial si decent. Nu e wishfull thinking, cred ca asemenea specimene exista. Nu ne polueaza insa televizoarele in fiecare seara :)

Am inca o observatie. Atunci cand prezidentiabilii nostri dezbat problema prezentei femeilor in politica si o fac de pe pozitia condescendenta a unor granguri fata de niste fiinte care trebuie protejate si tolerate prin ograda parlamentara sau guvernamentala, ma umple de scarba "gentiletea" marilor nostri oameni de stat. Mi-as dori ca la urmatoarele alegeri sa vad o candidata decenta in cursa prezidentiala. Si nu doar tolerate de partid si de stat. Nu contest faptul ca unele dintre femeile din politica noastra au ajuns prin merite proprii acolo unde sunt. Cred ca acelea ar trebui sa apere integritatea imaginii femeii in politica si ma astept sa condamne public asemenea pozitii si situatii extrem de ofensatoare. Astept cu interes noile subiecte de dezbatere si viitoarele dezbateri, cu subiecte mai serioase si raspunsuri mai responsabile.