CSR in Romania

As vrea ca aplicarea RSC ca strategie de afaceri sa fie acel ceva care va permite Romaniei o dezvoltare durabila. Pentru moment, cel mai important si recent studiu pe Top 100 companii de la noi din tara ne arata ca responsabilitatea mediului nostru de afaceri e doar o fatada, marketing social si filantropie.

Va trebui ca noi - societatea, organizatiile, cetatenii sa impingem lucrurile spre acel viitor care sa le permita supravietuierea si generatiilor viitoare.


marți, 26 mai 2009

Workshop la Cambridge

Am fost in weekendul trecut sa prezint impreuna cu profesorul Bortun o lucrare scrisa in co-autorat la CRASSH in Cambridge. Tema seminarului a fost relatia dintre corporatii si saracie, pornind de la teoria lui Prahalad - Bottom of Pyramid (BOP). Ideea lui Prahalad si Hammond, co-autori ai teoriei, este ca firmele pot face profit daca se adreseaza cu strategii bine alese (tinand cont de variabilele: produse, calitate, nevoi, cultura) imenselor piete formate din saracii planetei. Este bine-cunoscut in literatura de specialitate cazul Hindustan Lever (parte a gigantului corporativ Unilever) care a luat hotararea de a produce marfuri speciale pentru India, la o calitate aproximativ echivalenta cu ceea ce facea pana atunci, insa din ingrediente locale si mai ieftin.
Lucrarea noastra le-a propus participantilor la conferinta sa se uite la saracie din perspectiva culturala si studiul de caz a fost acela al saraciei structurale a tiganilor/romilor din Romania. In curand lucrarea noastra va fi postata pe site-ul CRASSH pentru a fi citita si de cei interesati din Romania.
Cambridge-ul ramane orasul universitar pe care il prefer. Am stat intr-un Starbucks dintr-o librarie lucrand la prezentarea pentru a doua zi si m-a impresionat civilitatea oamenilor - studenti, profesori sau turisti isi sorbeau cafeaua in liniste, oamenii lucrau la laptopuri, internetul era cu acces gratuit, era o zumzaiala creatoare; nimeni nu vorbea tare la telefon, nu injura sau nu avea soneria data la maxim. In plus, lipsa totala de manele. In centrul orasului e zona pietonala si pentru biciclisti - ce mai, raiul academic pe pamant :)

marți, 19 mai 2009

Dă-le notă angajatorilor din România! - partea a II-a -

Cu ceva vreme în urmă am postat un chestionar care invita utilizatorii activi ai site-ului www.desprefirme.com să le dea note angajatorilor. Pe lângă faptul că vizam prin acest demers rezultate știițifice relevante despre cât de bine sau nu sunt respectate drepturile angajaților în companiile românești, avantajul celui care completează e și acela că după 15 minute află care sunt mai exact beneficiile de care trebuie să se bucure în relația cu angajatorul, devine mai informat, mai conștient și mai puternic.

Ce am constatat este ca mulți dintre utilizatori sunt, puși în fața situației în care trebuie să reacționeze sau să face ceva, la fel de mioritici și indiferenți ca aceia care nici măcar nu s-au înregistrat, care doar citesc pe net, se indignează dar se lasă abuzați în continuare de șefi satrapi, arbitrari și incompetenți. Sau care, din contră, deși se simt bine în compania în care lucrează fierb într-o zeamă călduță și nu se mai obosesc să gândească ce merge mai bine ca să le spună și altora.

Există o teorie a persuasiunii care se cheamă ”piciorul în ușă” – adică îi ceri omului un acord inițial pentru un fapt mărunt pentru ca apoi să crești miza față de care îi ceri acordul. Legitatea pe care se bazează această tehnică de persuasiune este că oamenii tind să fie consistenți cu ei înșiși, de aceea cel care persuadează începe cu pași mici și care nu implică renunțarea la valori, convingeri sau credințe ci mai degrabă ceva general și non-amenințător pentru confortul persoanei.

Să ne întoarcem după această scurtă paranteză la situația noastră. Dacă utilizatorii acestui site fac un pas mic și-și cunosc mai bine drepturile, apoi le conștientizează și reflectează asupra lor, e posibil ca în pasul următor să facă și ceva pentru a ieși dintr-o situație. O să continui povestea de data trecută. După ce mahărul din resurse umane și-a concediat o angajată pentru că a cerut bonusul ce i se cuvenea după munca prestată anul trecut, a aflat că angajata concediată se mai conversa din când în când cu o colegă ce muncea în continuare în firmă. Așa că, în lipsa ei a verificat mesajele de pe calculatorul angajatei rămase și a găsit, citind schimbul de mesaje dintre cele două, niște epitete la adresa lui care i-au deranjat imaginea de sine. Urmarea? A strigat la angajata a cărei corespondență a violat-o să-și depună EA demisia. Juna, prost sfătuită și speriată a cedat presiunii și s-a cerut afară din firmă. A plecat cu mâna goală pentru că nu a îndrăznit să apeleze la ajutorul unui avocat specializat în dreptul muncii, care l-ar fi pus la punct pe mitocan. Poate că tot ar fi plecat până la urmă, dar cu o gaură în buzunarul patronului, ceea ce parcă n-ar fi fost așa de rău…pentru onoarea șifonată și clondirul cu mastic.

Unde bat cu această poveste? La ușa chestionarului pe care vă îndemn din nou să-l completați. Faceți din acest demers primul vostru act civic, primul pas înaintea altora mai semnificative, aducătoare de plus valoare personală. Dacă stăm cu mâinile în sân n-o să facă nimeni nimic pentru noi. Nu știu dacă rezultatele acestui chestionar vor schimba politici publice, mi-aș dori asta. Însă promisiunea mea este că voi face de rușine sau de laudă (depizând de opiniile și opțiunile exprimate de voi) angajatorii români la toate conferințele internaționale la care o să particip. Și vă mulțumesc anticipat acelora care-mi oferiți această șansa!


ps.: Pentru aceia dintre voi care vor sa dea o mana de ajutor, rugati-va prietenii sau cunostintele de prin firme sa-si faca un cont pe site-ul www.desprefirme.com, pentru a completa chestionarul si a-si aduce contributia la cunoasterea aplicata domeniului. Multumesc :)

duminică, 17 mai 2009

Ce se mai publica in Romania...

Am fost saptamana trecuta la lansarea cartii colegei mele Loredana Ivan si am un singur comentariu.. what a speech. I-am citit si cartea, despre care Loredana ne-a avertizat ca e mai degraba academica - asa e! Insa e admirabil de bine scrisa. Astept cu interes cartea promisa de popularizare a psihosociologiei.

Va recomanda doua carti, ce trebuiesc citite cumva in oglinda, care ating subiecte de RSC. Prima, a lui Thomas Friedman, Lexus si maslinul, aparuta la editura Polirom in 1999/2008 - un jurnalist castigator de premiu Pulitzer, destul de controversat insa printre teoreticienii de RSC si cea de a doua scrisa de Joseph Stiglitz - Mecanismele globalizarii, aparuta tot la Polirom in 2006/2008. Stiglitz, parintele teoretician al globalizarii este castigator al premiului Nobel pentru economie in 2001; a fost consilier al presedintelui Clinton si a lucrat la Banca Mondiala.

Lucrarile trebuie citite in oglinda, pentru ca ele sunt perspective cumva opuse asupra aceluiasi fenomen. Mai mult, am regasit in cartea lui Stiglitz un fel de scuze pentru modul in care BM si FMI au contribuit la gestionarea precara a tranzitiei catre economia de piata in cazul tarilor din Europa de Est. Ceva ce profesorul Catalin Zamfir spunea in al sau volum "O analiza critica a tranzitiei", aparuta la Polirom in 2004.

Spor la lectura!

miercuri, 6 mai 2009

Dati note angajatorilor romani! (cercetarea tezei mele de doctorat)

Postez pentru voi mai jos un text pe care l-am scris in deschiderea newsletter-ului site-ului www.desprefirme.com, site care gazduieste chestionarul pe care o sa-l folosesc in adunarea de date pe care o sa bazez cercetarea tezei mele de doctorat.

Pentru a-l completa, va rog sa accesati site-ul: www.desprefirme.com si sa va indemnati si prietenii si colegii sa faca acelasi lucru. Va ofer in continuare o argumentare pro domo :)


Cât de bine stii care sunt drepturile pe care le ai în calitate de angajat al unei companii din România? Stiu ca suna a întrebare retorica, stiu ca nu te-ai obosit sa citesti Codul Muncii dar mai stiu ca atunci când esti supus unui abuz din partea unui patron ti-ai dori sa stii ce sa-i faci… din punct de vedere legal.


Ma întreaba multi prieteni, mai ales acum, când criza e scuza perfecta pentru orice comportament corporativ imaginabil: e ok ca atunci când o colega a spus într-o sedinta ca asteapta sa i se plateasca bonusul pe anul trecut, seful – de altfel un mahar în resurse umane – sa-i comunice ca e incompetenta, sa-i spuna sa-si ia lucrurile si sa paraseasca firma în 30 de minute? Normal ca nu! I-ar spune asta si un absolvent de scoala generala. Întrebarea pe care trebuie sa ne-o punem este daca acest comportament este unul generalizat în toate firmele sau corporatiile din România, pentru ca daca e asa… Houston, we have a problem! Este de asemenea posibil ca asemenea cazuri sa fie doar exceptii.

Nu putem da un raspuns categoric, pentru ca pâna în acest moment nu s-a facut o cercetare la nivel national pe aceasta tema. Am spus: pâna în acest moment, pentru ca site-ul www.desprefirme.com va propune sa completati un chestionar de diagnoza a respectarii drepturilor angajatilor în companiile din România. E momentul sa-i facem de râs, sa-i laudam pe angajatori, sau, pur si simplu sa spunem adevarul si sa fim obiectivi.

Completeaza chestionarul! Pentru ca dureaza 15 minute si, mai ales, pentru ca fiecare item al lui reflecta un tip de drept de care beneficiezi în exercitarea activitatii în compania în care lucrezi. Vei deveni mai informat si mai constient de drepturile tale atunci când alegi compania pentru care lucrezi, când negociezi contractul de munca sau când parasesti compania pentru alte zari… mai albastre.


Camelia Crisan este doctorand în sociologie, lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice – SNSPA. Este preocupata de responsabilitatea sociala a corporatiilor (RSC) din România, mai ales de respectarea drepturilor angajatilor. A participat la conferinte internationale pe aceasta tema (Manchester, Ashridge), realizând si o cercetare pe top 100 companii din România privind adoptarea politicilor si practicilor de RSC.

duminică, 3 mai 2009

De ce CSR se traduce in romana: responsabilitate sociala CORPORATIVA

Am ascultat cu mare incantare la conferinta RSC a FCRP / SNSPA prezentarea lucrarii profesorului Hoffman si de la domnia sa am primit o argumentare pentru ca de acum inainte mediul academic romanesc sa foloseasca la traducerea termenului de corporate social responsability sintagma responsabilitate sociala corporativa spre deosebire de responsabilitate sociala corporatista.

Profesorul Hoffman a inceput prin a expune cateva chestiuni care stau la baza doctrinei corporatiste, asa cum rezulta din documentele Uniunii Europene. Prima idee e aceea ca natura nu mai exista in starea pura din imaginarul nostru colectiv - natura este in lumea moderna proprietatea cuiva, a unui singur proprietar cel mai adesea, nici macar a unei comunitati. Aerul a ramas singura resursa gratuita si universala a planetei si cateva bucati din oceanul planetar - poate de aceea protocolul de la Kyoto reglementeaza mai degraba emisiile de gaze - pentru ca alte reglementari s-ar lovi de inalienabilul si intangibilul drept al proprietatii.

Corporatismul ca doctrina a secolului XXI de aceasta data, tine de impartirea puterii tuturor participantilor corpusului social si are in centrul sau ideea parteneriatului - unde relatia dintre partile corpusului social ar trebui sa se transforme dintr-o competitie acerba intr-o competitie cu suma nula (adica toti pierd sau toti castiga). Asadar corporatismul este mai degraba un concept ce tine de o strategie institutionala care trebuie sa le permita actorilor sa coopereze si sa castige impreuna. Responsabilitatea sociala corporatista este in acest context o noua schema de concepere a capitalismului modern - ca o cooperare intre elitele cunoasterii si elitele puterii.

In continuare profesorul Hoffman s-a referit la rolul pe care trebuie sa-l aiba universitatile si institutiile educationale in acest proces. Ele trebuie sa-si orienteze cercetarea si proiectele de invatare spre oferirea de servicii, pentru ca rezultatul procesului educational sa fie in fapt formarea elitelor cunoasterii.

In societatea capitalista moderna elitele cunoasterii trebuie sa imparta puterea cu elitele politice. Si acesta ar trebui sa fie inceputul unui proiect de reforma profunda a Romaniei daca vrem sa ajungem intr-o modernitate reala, nu in una intarziata. In Romania elitele trebuie recunoscute si nu instituite (vezi teoria selectiei sociale negative a lui Eminescu). Nu trebuie sa ne propunem sa ardem etapele, nici sa ajungem din urma statele dezvoltate, strategia noastra de dezvoltare durabila trebuie sa fie crearea acestui melanj intre elita politica si elita a cunoasterii.

Profesorul Bortun a replicat ca in timp ce Europa urmareste acest deziderat la noi in tara scad bugetele de cercetare, ceea ce inseamna ca Romania alearga pe alt stadion si de asta data. Replica profesorului Hoffman a fost ca din pacate nici macar asa de buni nu suntem sa alergam pe alt stadion, noi alergam in continuare in jurul casei.

Daca noul corporatism tine de impartirea puterii atunci RSC tine de corporatie, adica de organizatie, firma, companie - de aceea vorbim de responsabilitate corporativa.

Corporatismul include responsabilitatea corporativa, un argument suplimentar fiind acela adus de Vogel (2005) ca pentru a balansa puterea dintre o corporatie si grupurile ei interesate e mai usor sa schimbi practicile corporative decat politicile publice care le guverneaza - mai ales atunci cand elita politica se supune unui singur stapan si acela nu e nici poporul si nici etica sau caracterul.