CSR in Romania

As vrea ca aplicarea RSC ca strategie de afaceri sa fie acel ceva care va permite Romaniei o dezvoltare durabila. Pentru moment, cel mai important si recent studiu pe Top 100 companii de la noi din tara ne arata ca responsabilitatea mediului nostru de afaceri e doar o fatada, marketing social si filantropie.

Va trebui ca noi - societatea, organizatiile, cetatenii sa impingem lucrurile spre acel viitor care sa le permita supravietuierea si generatiilor viitoare.


vineri, 24 aprilie 2009

Cea mai mare initiativa filantropica din Romania

Ieri s-a lansat la BCU programul Biblionet - Lumea in biblioteca ta! implementat in Romania de catre IREX cu finantare de la Bill si Melinda Gates Foundation. Este cea mai mare initiativa filantropica din Romania, avand o valoare de 26,9 milioane dolari. Este vorba de programul Global Libraries al Fundatiei care se implementeaza in 13 tari concomitent. Programul se adreseaza bibliotecilor publice si nu consta doar in oferirea gratuita a unor calculatoare si a accesului gratuit la internet ci urmareste sustenabilitatea prin transformarea bibliotecii intr-un centrul de dezvoltare comunitara si a bibliotecarului intr-o persoana resursa la nivel local. (www.biblionet.ro)

Pe langa initiativa Bill si Melinda Gates Foundation, parca toate celelalte initiative "mioritice" de asa zisa responsabilitate sociala corpotativa, adica bani pesin de PR par si sunt ... apa de ploaie. Cand auzi de initiative corporative care apar pe la toate televiziunile si care se lauda cu sume ridicole de bani investiti in te miri ce initiativa comunitara - mai marcam o pista de biciclete, mai punem o pancarta sau niste semne de umbrela verde - incepi sa intelegi de ce in Romania CSR=PR.
Cred ca, cu putine exceptii din perioada interbelica - vezi familia Ratiu si casele pentru muncitori facute la Campia Turzii dupa modelul Cadbury, Romania nu are si nu a avut filantropi reali. Pentru a fi filantrop trebuie sa ai un spirit dezvoltat al cetateniei, sa-ti pese de concetateanul tau, sa stii ca nu puteti evolua tu si vecinul tau decat daca evoluati si progresati impreuna. Degeaba iti faci casa mare si-ti pui termopan si parchet laminat daca vaca paste in gradina din fata casei, closetul e in curte, iar pentru a ajunge cu jeepul de prost gust la resedinta circuli pe aceleasi drumuri desfundate si pline de noroi, iar ca sa te speli pe dinti sau pe fata trebuie sa-ti toarne cineva apa din cana, ca in casa cea mare n-ai apa la robinet.
Asta ne e greu sa intelegem noua romanilor, ca daca ii e bine unuia si celorlalti rau, nu putem merge inainte, nu progresam, nu ne dezvoltam. Doar cand mergem toti in aceeasi directie, ascendenta, putem vorbi de starea de bine. Altfel traim in evul mediu intarziat de care vorbea profesorul Bortun.
Respect pentru asemenea initiativa filantropica. Asteptam provincia...

marți, 21 aprilie 2009

Conferinta RSC de la SNSPA

Am folosit vacanta de Pasti pentru a ma odihni si pentru a pune ordine in ganduri. Momentul a fost prielnic si pentru a reflecta asupra conferintei de Responsabilitate Sociala Corporativa, organizata de Facultatea de Comunicare si Relatii Publice - SNSPA. Am participat la sectiunile 1, 3 si 4 si evident la discursurile tinute in plen. Am asteptat cu nerabdare si nivelul discutiilor a confirmat in cazul comunicarii tinute de prof. Adrian Paul Iliescu, care a pus in discutie intr-un mod inedit relatiia proprietari - angajati prin metafora / parabola insulei. Am remarcat comentariile prof. Dobrescu si ale lui Remus Pricopie. Ca de obicei am avut aceleasi dispute teoretice si conceptuale cu Cristi Ducu - punem RSC-ul inaintea eticii sau invers (?), o disputa care s-a cam rezolvat pe afara cu raspunsul ca RSC-ul cuprinde etica in afaceri. Dau la urma Cezarului ce e al Cezarului, profesorul Bortun si-a luat in serios rolul de gazda si din lipsa de timp a renuntat la a-si prezenta lucrarea in plen. Astept cu nerabdare sa o citesc publicata.

In alta ordine de idei, am prezentat 2 lucrari, ambele in co-autorat. Prima si "cea mai principala" a fost prezentarea unei cercetari a cerei metodologie am proiectat-o dupa teoria lui Simon Zadek, incercand sa descoperim in top 100 companii din Romania cat de prezenta si cat de dezvoltata este responsabilitatea sociala. Cercetarea de teren a fost facuta de Data Media (Mihai Andrusenco), iar prelucrarea statistica de Adriana Reveiu. Avem si un rezultat, stim in ce stadiu al modelului Zadek sunt cele mai multe companii romanesti, insa va indemn sa cumparati volumul conferintei pentru a afla amanunte si picanterii. Cea de a doua lucrare care se referea la necesitatea reglementarii in economia actuala a fost realizata impreuna cu doua studente - Andreea Olaru si Alexandra Cojocaru - o dovada ca sub o corecta indrumare studentii nostri sunt cel putin, daca nu mai destepti decat ai lor. Felicitari fetelor!

Las pentru final interventia care a avut in cazul meu un efect de epifanie, interventie pe care o sa o comentez pe larg intr-un post viitor. Este vorba de profesorul Oscar Hoffman - care ne-a explicat diferenta dintre responsabilitatea sociala corporatista si responsabilitatea sociala corporativa. Stim de ce, atunci cand ne referim la corporatii, nu mai avem voie sa spunem decat responsabilitate sociala CORPORATIVA.

Merita citit!

Va propun un interviu excelent acordat de dl. prof Bortun. Din categoria Romania e o tara frumoasa, pacat ca e locuita de romani; acum avem si argumentarea dictonului.

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/interviu-dumitru-bortun-traim-intr-un-ev-mediu-intarziat-4021403/

luni, 6 aprilie 2009

Integritatea in serviciile publice

Fac parte din echipa unui proiect finantat de Uniunea Europeana, proiect care isi propune realizarea unei metodologii de cercetare a integritatii in institutiile administratiei publice din Romania. Pentru a ne pune pe aceeasi lungime de unda, si eu si ceilalti participanti, am fost rugati de facilitatori sa definim integritatea. Pot spune ca pentru mine, integritatea inseamna adunarea mai multor calitati, insa ea are cel putin doua dimensiuni - una caracteriala si se refera la individ si moralitatea lui, cealalta e sociala sau interpersonala si se refera la modul in care individul construieste, administeaza si concepe relatiile cu ceilalti din perspectiva functiei publice sau corporative pe care o ocupa la un moment dat. Integritatea latenta, cea care exista intrinsec individului se cheama caracter insa e nevoie de o situatie manifesta ca sa poti spune daca un individ e integru sau nu. Proiectul se aplica in trei municipii din Romania, si nu o sa va spun in cazul carora dintre ele, o doamna ziarista a spus: "La noi in oras, inca de cand te dai jos din gara miroase a coruptie!"
Am constatat cu aceasta ocazie ca eu nu am dat niciodata spaga, sau nu-mi amintesc vreun moment in care sa fi dat bani din buzunar direct cuiva care mi i-a cerut pentru un serviciu pe care trebuia sa-l presteze pe gratis fiindca intra in fisa postului. Chiar si atunci cand am intarziat cu platile pentru firma, am preferat sa fiu amendata decat sa inghesui bani intr-un buzunar slinos. Asa incat relatarile unor colegi din municipiile vizate m-au adus cu picioarele pe pamant, intr-o realitate traita de ceilalti mai mult decat mine.
Mi-am pus diverse intrebari - daca spaga e ceva specific romanesc, daca spaga romaneasca are vreo trasatura culturala specifica, daca o sa intereseze pe cineva in cele din urma sa fie declarat integru de cercetarea noastra, etc. Am realizat ca spaga se ia sau se da in toata lumea - la cei civilizati insa, are un nivel mai mare de sofisticare, e mai multa si e mai rara, iar atunci cand se descopera cazuri, cei vinovati sunt pedepsiti. Spaga romaneasca e ieftina si simpla - daca am avea mai multe reglementari sau daca ar fi mai multi condamnati, poate ne-am sofistica si noi. Cred ca auditul de integritate pentru administratia publica o sa conteze in aceasi masura in care integritatea va fi un concept definitoriu si pentru lumea corporativa. Adica, atunci cand o corpotatie va decide ca va investi in acel oras care, pe langa oportunitati economice, are si o administratie cu un scor mare de integritate, atunci va conta cat de curat e domnul primar si municipalitatea pe care o pastoreste. Mai cred ca integritatea va spori atunci cand ea va deveni o valoare pentru din ce in ce mai multi dintre concetatenii nostri, cand valorile societatii noastre se vor intoarce in matca normalitatii si o sa incetam sa ne indignam ca pe oierul Becalli l-au ridicat mascatii de pe strada, iar un judecator a decis ca trebuie sa stea in arest. Sper sincer ca aceasta miscare sa fie sfarsitul becaleoliticului si intoarcerea la firesc.