CSR in Romania

As vrea ca aplicarea RSC ca strategie de afaceri sa fie acel ceva care va permite Romaniei o dezvoltare durabila. Pentru moment, cel mai important si recent studiu pe Top 100 companii de la noi din tara ne arata ca responsabilitatea mediului nostru de afaceri e doar o fatada, marketing social si filantropie.

Va trebui ca noi - societatea, organizatiile, cetatenii sa impingem lucrurile spre acel viitor care sa le permita supravietuierea si generatiilor viitoare.


marți, 6 ianuarie 2009

Supercapitalismul!!

Atunci cand esti interesat de CSR ajungi sa citesti volens nolens o gramada de literatura economica si de economie politica. In acest sens, in faza de cercetare a tezei de doctorat am dat de o gramada de lucrari care trateaza teme de CSR in legatura stransa cu sistemul capitalist, ba mai mult, se pare ca s-a dezvoltat o intreaga literatura pe tema reformei capitalismului. Asa cum spunea azi profesorul Bortun, lucrari socotite pana de curand ca oferind un punct de vedere marginal devin pe masura ce se adanceste actuala criza economica (o criza pe care eu o consider fundamentala si care va determina reforma profunda a capitalismului) mainstream. Am in minte cateva exemple de literatura marginala devenita peste noapte mainstream: Natural Capitalism (Hawken, Lovins si Lovins, 1999), Philantro-capitalism (Bishop si Green, 2008) si nu in cele din urma Supercapitalism (Reich, 2007). Ma opresc la cea din urma lucrare pentru ca autorul (fost secretar de stat pentru munca in administratia Clinton si actualmente consilier personal al presedintelui ales Obama) este una cu o serie de puncte de vedere absolut spectaculoase referitoare la evolutia economica a SUA in perioada post-belica. Autorul pune in ecuatie dezvoltarea capitalismului si democratia politica - reactia celor doua variabile in diverse contexte istorice, iar interpretarea pe care o da fenomenelor este incredibil de incitanta. Va dau un exemplu care mi se pare relevant in condiiile in care si in Romania am discutat despre puterea mare de negociere a supermarketurilor si hypermarketurilor, avem o comisie care reglementeaza bunele practici in relatia dintre producatori si marile lanturi de magazine, iar acest subiect a tinut ocupata agenda publica pret de vreo cateva saptamani. Reich povesteste cazul lantului de super marketuri american Wal-Mart de care toata lumea a auzit, fara indoiala. Wal-Mart are o politica de negociere foarte dura cu producatorii, iar acestia sunt obligati sa vanda la preturi foarte mici. In acelasi timp, o politica interna a magazinului obliga managerii sa nu puna un adaos mai mare de 10% la marfa cumparata, chiar daca si cu 10% adaos aceeasi marfa e mai ieftina cu mult in Wal-Mart decat in alte magazine americane. Politica de CSR a magazinului e loialitatea fata de client si obligatia pe care si-o asuma e de a furniza marfa cat mai ieftina. Pe de o parte, Reich marturiseste ca se simte fericit in calitate de consumator, pentru ca plateste putin pentru bunurile de care are nevoie, pe de alta parte simtul civic il indeamna sa observe ca datorita acestei politici de preturi, Wal-Mart "ucide" micii intreprinzatori si micii producatori, care sunt ruinati si nu pot sa-si continue activitatea in aceste conditii de concurenta. In acelasi timp cei care muncesc pentru Wal-Mart au salarii de mizerie, nu au de asigurari medicale si nici alte beneficii. Actionarii si managementul insa, isi iau tainul. Stiu ca datoria civica si fata de interesul public e un concept strain multor romani, de aceea pentru multi dintre cititori ceea ce spune Reich in continuare e un non-sens, iar cei mai jmecheri dintre conationalii nostri vor considera chiar ca e un fraier. Insa eu cred in faptul ca fiecare dintre noi, daca nu e o balena consumatoare, trebuie sa-si puna probleme legate de interesul civic si de supravietuirea micilor intreprinzatori sau de conditiile de munca ale angajitilor. Cine ar putea sa-i apere si cum? Cum putem salva democratia si interesele tuturor in fata acestui tavalug corporatist. Ei bine, Reich ne indeamna sa ridicam ochii spre institutiile statului investite de noi prin vot sa ne apere drepturile. Guvernantii care au painea si cutitul si sunt mandatati de vontanti sa faca regulile ar trebui sa dea o serie de legi care sa reglementeze: facilitarea muncitorilor din companii private sa formeze sindicate, sa oblige toate marile companii sa incheie asigurari de sanatate angajatilor (evident in Romania vorbim de plata contributiilor de sanatate si somaj la bugetul de stat), sa delimiteze zone de protectie scotand magazinele tip Wal-Mart din zonele metropolitane ale oraselor pentru a le permite micilor magazine sa supravietuiasca, sa creasca salariul minim pe economie astfel incat sa se asigure ca angajatii primesc suficienti bani care sa le acopere nevoile cosului zilnic s.a. Pentru asta avem stat, pentru asta trebuie sa votam, asta ar trebui sa faca cei care sunt la putere. Asta ar trebui sa fie masura prin intermediul caruia judecam daca politicienii sunt cu noi sau impotriva noastra. Am atasat site-ul lui Reich pe blogroll. Lectura placuta!

Niciun comentariu: