CSR in Romania

As vrea ca aplicarea RSC ca strategie de afaceri sa fie acel ceva care va permite Romaniei o dezvoltare durabila. Pentru moment, cel mai important si recent studiu pe Top 100 companii de la noi din tara ne arata ca responsabilitatea mediului nostru de afaceri e doar o fatada, marketing social si filantropie.

Va trebui ca noi - societatea, organizatiile, cetatenii sa impingem lucrurile spre acel viitor care sa le permita supravietuierea si generatiilor viitoare.


miercuri, 22 octombrie 2008

Conferinta CSR 08

Luni si marti am fost la Conferinta CSR 08, care s-a desfasurat la Hotelul Mariott. E a treia editie si nu as putea sa fac o comparatie cu cele de dinainte - pentru ca la cele de dinainte nu a participat. Mi s-a parut ca evenimentul a fost bine organizat, cu un mix bun de practicieni, oameni din business, consultanti si reprezentanti ai mediului academic. Asadar, felicitari organizatorilor si keep up the good work!
Am observat insa si alte chestiuni care au facut deliciul evenimentului. In primul rand, dat fiind ca a fost o conferinta  unde limba oficiala a fost engleza, cred ca ne-am dovedit unii altora ca nu stapanim asa de bine limba lui Sheakesperare, iar asta s-a vazut mai ales cand unii speakeri au inventat o serie de cuvinte care l-ar fi facut pe maestru sa se invarta in mormant: e.g. "promulgated laws", "I am hited with messages!" ar fi doar cateva dintre ele. Cred ca astea mi-au zgariat auzul in cel mai neplacut mod. Am mai constatat apoi ca romanii nu stiu sa faca prezentari: am asistat la prezentarea unei doamne care si-a propus sa ne invete pe loc toate tipurile posibile de ciment. A vorbit excelent - insa daca ar fi ramas la cele 15 min alocate per speaker si ar fi incercat doar sa-mi trezeasca atentia cred ca as fi cautat singura mai multe detalii. Am vazut chiar si oameni care au adormit la unele prezentari, am vazut speakeri care, veniti din strainatate nu si-au adaptat nici un pic prezentarile la publicul din Romania si la realitatile noastre - adica nix respect pentru bastinasi. In cea de a doua zi, dedicata reflectarii in media a eforturilor de CSR, am constatat superficialitatea presei romaneasti (poate cel mai deranjant a fost semnul egal pus intre filantropie si CSR) insa m-a socat sa aud 2 dintre comentariile unui reprezentat al mass media: cum ca nu e de datoria presei sa-si educe audienta si altul... a carui enormitate am realizat-o apoi intr-o discutie cu un coleg, specialist in retorica, cum ca presa este asa cum este poporul. Adica daca poporul e prost si presa e proasta. Cred ca nu am mai intalnit asemenea narcisism de la Dorian Gray incoace! Acei reprezentanti ai presei carora li se pare ca reprezinta poporul ar trebui sa se coboare putin din turnul de fildes si sa mai vorbeasca cu oamenii. Ieri, la o emisiune pe care am urmarit-o la TVR Cultural, Eugenia Voda propunea ca indicele de audienta sa fie combinat cu unul de satisfactie. Poate asa am vedea ca oamenii care se uita la stirile de la ora 5 pentru 2 minute sunt dezgustati de ceea ce vad.  
As remarca pentru ziua de ieri lectia de sensibilitate pe care ne-au dat-o ambasadorul britanic si cel olandez - aproape ca ne-am fi dorit sa vina cineva din guvernul nostru sa spuna cum se economisteste hartia sau cum reprezentantii unei agentii guvernamentale au iesit sa curete un parc din Bucuresti. Desigur, in asteptarea calendelor grecesti, tind totusi sa cred ca acest eveniment este o parte a trezirii la realitate. Cred ca e si treaba mediului academic sa educe noile generatii si sa contribuie la schimbarea de mentalitate, insa despre asta intr-un post viitor. :)

miercuri, 15 octombrie 2008

Liderul linistit - the quiet leader

Cred ca am o experienta destul de solida in lucrul cu organizatiile romanesti. Am lucrat ca trainer din 1998, iar in ultimii 4 ani de cand predau cursul de Formare profesionala si training la FCRP am facut salturi calitative semnificative in exercitarea profesiei de consultant in dezvoltarea profesionala si personala. Din 2002 insa am inceput sa acord rigurozitatii stiintifice locul pe care-l merita atunci cand realizezi o interventie organizationala. Si din acel moment am inceput sa vad, dincolo de un curs de formare care sunt schimbarile care au loc in organizatii. In ultimii doi ani am diagnosticat cu precadere nevoile de formare pentru middle manageri (aproape 100 de persoane), ca urmare  a acestui fapt, am validat un curs de training pentru formarea de competente manageriale la middle manageri.  Desi companiile din care proveneau cursantii sunt din domenii de activitate diferite (constructii si amenajari, retail si IT) am observat o serie de trasaturi comune: cei care conduc echipe au varsta medie de 22-25 de ani, oamenii erau la primul job si acolo avansasera in pozitia manageriala, modul in care fusesera avansati se baza pe subiectivismul sefilor, companiile respective nu aveau o politica de promovare si salarizare bazata pe evaluarea performanetei, conflictele in echipe erau mari, fluctuatia de personal foarte mare, grad scazut de motivare - adica, ASA NU. Am inceput sa cred cu tarie din acel moment ca cine nu are batrani, trebuie sa isi cumpere. Sunt convinsa ca situatia companiilor unde am lucrat ca si consultat e valabila pentru multe dintre companiile romanesti, mai ales atunci cand promoveaza manageri. Mereu m-am intrebat cum pot niste tineri, care nici despre ei insisi nu stiu prea multe, carora vorba aceea, nici nu le-au dat bine tuleiele, sa conduca echipe spre performanta. Echipele erau formate tot din tineri ca si ei - de unde legitimitatea, tactul, diplomatia, asertivitatea de care ai nevoie atunci cand trebuie sa-i conduci pe oameni? LIPSA! Cursurile de formare profesionala acopera partial aceasta lipsa in dezvoltarea personalului. Acesti tineri au nevoie de modele in organizatii, de coacheri, de mentori. Nici una dintre cele trei dimensiuni - modele, coaching si mentoring - nu sunt bine dezvoltate in mediul organizational romanesc - pentru ca ele nu exista ca instrumente de dezvoltare personala nici la nivel social sau comunitar (cu mici exceptii). Revenind la etica, cel mai greu in aceste conditii este sa formezi caracterul unui manager. Caracterul nu poate fi format prin cursuri, indiferent cat de maestru e trainerul. Caracterul se va forma in organizatie, prin contactul cu cultura ei si cu mai marii ierarhici si e putin probabil ca aschia sa sara departe de trunchi. Cum am putea altfel sa-i transformam pe tinerii nostri in quiet leaders - liderii linistiti de care vorbeste Badaracco (2001/2003) oamenii care trec dincolo de reguli atunci cand considera ca au luat decizia corecta, care fac compromisuri pe termen scurt pentru a obtine sustenabilitatea unei actiuni pe termen lung, care se concentreaza pe farmecul lucrurilor marunte, pe miscari facute cu grija, care dozeaza si controleaza eforturile. Sunt acei oameni care, intr-o organizatie cauta solutii lipsite de sofisticare, dar eficiente pentru problemele cu care se confrunta. Tineretea e frumoasa pentru ca e plina de entuziasm, pentru ca e rebela, pentru ca vrea sa depaseasca limitele si barierele. Si de aceea ii dam credit. Ce nu stie tineretea este ca tocmai aceste comportamente pot genera dezechilibre organizationale, ca etica afacerilor trebuie insusita si practicata pentru ca actul conducerii sa fie unul eficient si armonios. Asadar zgomotosi  tineri manageri, coborati putin volumul vocii ca sa puteti asculta mai mult vocea constiintei. :)

joi, 9 octombrie 2008

Creativii culturali

Cu ceva vreme in urma am descoperit, in urma discutiilor cu colegii de facultate, o carte interesanta al carei subiect principal sunt creativii culturali (engl. cultural creatives). Am citit cu mult interes despre aceasta subcultura americana si de atunci incerc sa o descopar si in Romania, macar printre prietenii mei.  Asa am ajuns sa exclam, si totusi exista! Cred ca intre creativii culturali si aparitia CSR-ului este o stransa legatura. Cred ca eliberarea si schimbarea mentalitatilor si bunastarea a facut posibila dimensiunea sociala a responsabilitatii corporatiste.  Am elaborat mai mult pe tema aceasta in articolul care urmeaza sa apara la editura comunicare.ro, intr-un volum colectiv extrem de incitant.